|
|
Sistemul
de franare |
Sistemul de franare, ca de altfel si sistemul
de suspensie, de injectie si altele, a suferit in ultima perioada
(10-20 ani) numeroase imbunatatiri. Ceea ce a inceput in anii 60 ca
o incercare de a aduce distanta de franare in limite rezonabile, a
sfarsit prin a genera un adevarat fenomen. Introducerea de materiale
ca: fibra de carbon, metalele sinterizate si otelurile usoare, impreuna
cu diverse sisteme ca ABS au contribuit decisiv la reducerea spatiului
de franare si in general, la un automobil mai sigur.
Unul din primii pasi in aceasta directie a fost facut in anii
'70 cand producatorii au trecut la folosirea masiva a franelor
disc, renuntand la cele cutambur. Deoarece la automobile forta principala
de franare, actioneaza asupra rotilor din fata (din considerente
de Dinamica Autovehiculului),o lunga perioada doar la aceste roti
franele cu saboti au fost inlocuite cu frane disc. De atunci, majoritatea
producatorilor (seriosi) de automobile au dotat toate cele 4 roti
cu frane disc, existand doar cateva exceptii, precum Mazda Protege
din 1995 care avea frane cu saboti la rotile spate din considerente
de reducere a pretului.
Dar ce a determinat aceasta schimbare? Care este diferenta dintre
franele disc si cu saboti?
Inainte de a aprecia diferentele dintre cele 2 sisteme, trebuie
sa intelegem fenomenul pe care se bazeaza ambele sisteme pentru
a opri autovehiculul: Frecarea. care genereaza caldura. Aplicand
o rezistenta, o frecare, unei roti in miscare, franele (indiferent
de tip) opresc aceasta roata generand caldura. Viteza cu care roata
poate fi incetinita depinde de cativa factori: greutatea autovehiculului,
forta la pedala si suprafata de frecare. De asemenea are o mare
importanta si cat de bine transforma frana, miscarea in caldura
(felul frecarii) si bine-nteles cat de repede este eliminata aceasta
caldura din componentele sistemului de franare. |
Franele cu saboti:
Primele automobile foloseau frane cu saboti pentru
toate cele 4 roti. Erau numite asa datorita componentelor franei
care erau pozitionate in interiorul unui tambur care se rotea odata
cu roata. In interior erau pozitionati 2 saboti care, atunci cand
frana era apasata, apasau pe tambur si incetineau roata. Pentru
actionarea sabotilor se folosea un sistem hidraulic actionat de
pedala de frana.
|
|
Sabotii erau facuti dintr-un material
cu bune proprietati de frictiune, rezistent la caldura, similar
cu cel folosit la discurile ambreiajului.
In conditii extreme de franare, precum coborarea unor pante lungi
cu o incarcatura mare, sau franari repetate la viteze mari, aceste
frane se supraincalzesc.
Amintiti-va de principiul de franare care consta in transformarea
energiei cinetice (miscarea rotii), in energie termica (caldura),
Din acest motiv franele nu pot functiona decat atata timp cat pot
absorbi caldura generata de incetinirea automobilului. Odata ce
franele automobilului devin saturate cu caldura, ele isi pierd abilitatea
de a opri autovehiculul, ceea ce poate deveni foarte periculos pentru
sofer. |
Franele disc: Franele disc se bazeaza pe acelasi
principiu ca si franele cu saboti, imbunatatirea fiind la nivel
de design. In locul componentelor masive ale franei cu saboti franele
disc folosesc un disc subtire care se roteste.
De o parte si de alta a discului sunt 2 placute de frana si un
sistem de actionare gen cleste: etrierul.
|
|
Pentru actionare se foloseste, ca si
la franele cu saboti, tot un sistem hidraulic.
Spre deosebire de franele cu saboti, care sunt dispuse in interior,
la franele disc, discul de frecare este expus din plin la aer. Aceasta
expunere raceste in mod constant discul reducandu-i temperatura
si deci, mentinandu-i puterea de frecare.
Analiza comparativa
Astazi, nu este
neobisnuit, sa gasim automobile de clasa medie, fara pretentii deosebite,
avand toate rotile dotate cu frane disc. Totusi, majoritatea producatorilor
continua sa utilizeze sistemul fata-disc/spate-saboti
Dar de ce? Sacrifica
producatorii, siguranta doar pentru cativa dolari?
Raspunsul este
nu. Adevarul este ca sistemul disc/saboti este absolut suficient
pentru majoritatea autovehiculelor. Tineti cont si de faptul ca.
ambele sisteme, cu disc sau cu tambur, au fost imbunatatite masiv
in ultimii ani. De fapt, un sistem de franare cu saboti de astazi
poate asigura o forta de frecare mai mare decat o frana disc din
anii '70. Iar un sistem frana-disc din zilele noastre poate dezvolta
o forta de franare impresionanta. Combinati asta cu faptul ca intre
60 si 90 % din puterea de franare revine puntii fata, si veti realiza
ca franele tambur sunt absolut suficiente pentru rotile sapate ale
majoritatii autovehiculelor.
Exceptia notabila
o constituie masinile sportive si cele care transporta greutati
mari. Masini ca Viper, 911 sau Corvette isi justifica franele disc
pentru toate cele 4 roti, in special daca proprietarii lor participa
la curse auto pe drumurile publice...
Vlad Georgescu |
|